sâmbătă, 18 iunie 2011

Kosovo.Burek

E dificil de gasit un element care sa reprezinte Kosovo. Zona de razboi inca in ciuda senzatiei de civilizatie si securitate pe care o lasa o Pristina cosmpolita, cu locitori tineri, si bine imbracati, cu multumea de expati adusi aici de conflict sau de alte interese. Puteam sa arat fotografiile victimelor de razboi lipite de gardul cladirii UNMIK, reclamele cabinetelor de avocatura vizibil expuse prin tot orasul. Sau semnele de circulatie pentru tancuri sau alte masini militare. Strania combinatie de masini agricole si vehicole miltare impreuna pe aceleasi drumuri in afara capitalei ... epidemia de constructii noi fara noima si fara eleganta celor vechi lasate in paragina. Dar asta ati vazut deja la stiri. E o vibratie interesanta pe care o simti doar daca ajungi acolo. E istoria care se intampla sun ochii tai. Si nu vine cu cel mai frumos parfum. Am realizat aceasta vorbind la granita cu Serbia cu unul din militarii kosovari insarcinati cu controlul care m-a intrebat care este impresia mea despre Kosovo si de ce un turist ar alege Pristina ca destinatie in loc sa ajung la plaja in Croatia. "It is the History in making, my friend" am raspuns asteptand sa primesc actele. "I cannot find it anywhere else in Europe these days. It has the strangest feeling. And as you see there are tourists for that also."
Iata de ce m-am hotarat ca cel mai autentic lucru din Pristina a fost burek-ul. L-am gasit nu in cafenelele elegante de pa Bulevardul Maica Tereza, pline cu expati educati cu care as fi putut sa schimb impresii inteligente pe acest subiect; ci intr-un local micut in fata noii cladiri a guvernului, unde vanzatorul, un tanar modest, vazand ca fotofrafiez mancarea din farfurie, s-a oferit sa imi aranjeze frumos pe o alta farfurie a doua portie de burek (cu spanac) pe care o comandasem pentru la pachet. Acesta scanteie de comunicare umana mi-a facut inima sa bata mai repede. I-am cerut adresa de e-mail si i-am promis ca va primi fotografiile ca sa le poate folosi ca reclama in magazinul lui. Lumea e frumoasa. Si putem sa o facem mai buna. Stiu ca sunt naiva. Dar am ales constient sa raman asa.

5 comentarii:

  1. Frumoase gânduri şi de apreciat curajul detaşat la ceea ce înseamnă Kosovo pentru noi.

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc! E drept ca nu m-am dus acolo complet impartiala. Ca romanca, am suficiente de spus si impotriva dar im incercat sa ma detasez un pic.

    RăspundețiȘtergere
  3. arata foarte bine - mi se face pofta

    RăspundețiȘtergere
  4. superbe fotografii, nu doar cea de acum. care a fost traseul de vacanta? mi se pare foarte interesant din ce am vazut pe blogul tau.

    RăspundețiȘtergere
  5. ma bucur ca ti-a placut. ideea a fost simpla: mi-am luat masina si aparatele de fotografiat si am plecat din Sofia in Macedoina, la Skopje, apoi la Pristina in Kosovo, in Muntenegru a fost Podgorica, Budva, Kotor, Perast si apoi Croatia( Dubrovnik, insula Hvar, Sibennik, Zagreb) iar la intoarcere am ramas o noapte la Belgrad si inapoi la Sofia. Nu am avut nevoie de rezervari ... am gasit cazare la fata locului unde ma hotaram eu ca sunt prea obsita ca sa merg mai departe sau in hosteluri. Recomand o astfel de vacanta de tip road-trip.

    RăspundețiȘtergere